Cereri scăzute de credite ipotecare și de consum în România

Cererea de credite ipotecare și de consum a populației a scăzut semnificativ în trimestrul trei al anului precedent, potrivit conform unui sondaj realizat de Banca Națională a României (BNR), dar publicității la începutul anului. Sondajul a fost realizat în rândul celor mai mari zece bănci românești.

Cererea de credite a scăzut semnificativ în trimestrul trei al anului trecut, atât pentru împrumuturile ipotecare, cât și pentru finanţările destinate consumului, se arată în cercetarea citată. Pentru trimestrul următor, băncile locale participante la sondaj estimează o evoluție constantă a cererii pentru cele două segmente de împrumuturi acordate populației.

Totodată, în trimestrul trei al lui 2018 numărul solicitărilor respinse de către bănci s-a diminuat cu o rată moderată comparativ cu trimestrul anterior în privința ambelor categorii principale de credite acordate populației.

Cererea pentru credite ipotecare a înregistrat o scădere semnificativă în perioada vizată, în comparație cu precedentul trimestru. Scăderea a depășit estimările inițiale ale băncilor.

Potrivit unui comunicat oficial al BNR, în T3 2018, cererea pentru credite destinate consumului populației a scăzut semnificativ. După tipul finanțării, cererea pentru împrumuturile de consum garantate cu ipotecă și cele negarantate a consemnat o diminuare semnificativă, dar s-a redus marginal în cazul cardurilor de credit.

În acest context, rata respingerilor solicitărilor de împrumuturi destinate consumului a înregistrat o scădere moderată. Așteptările instituțiilor de credit pentru trimestrul următor sunt de menținere constantă a cererii populației pentru credite de consum.”
În cazul creditelor solicitate de companiile financiare de la bănci, s-a înregistrat o creștere semnificativă a cererii pe toate segmentele, cu excepția finanţărilor pe termen lung acordate companiilor mici și mijlocii. În acest din urmă caz, creșterea a fost limitată.

Așteptările pentru următorul trimestru sunt de creștere moderată, atât în funcție de dimensiunea companiilor, cât și în funcție de maturitatea creditelor.

Standarde de creditare mai restrictive pentru persoane fizice
În ceea ce privește oferta de credite, sondajul BNR arată că în cazul creditelor pentru consum, băncile impun măsuri restrictive. Pentru creditele pentru locuințe și companii, situația rămâne relativ constantă.
Instituțiile de credit au menținut constante standardele de creditare pentru împrumuturile acordate populației pentru achiziția de locuințe și terenuri în trimestrul III al anului 2018, în timp ce pe segmentul creditelor de consum acestea au cunoscut o relativă restricționare.

În privința împrumuturilor acordate companiilor, standardele de creditare au înregistrat o tendință de restricționare marginală, ca urmare a unor cerințe privind capitalul băncilor, se arată în sondajul citat. Această evoluție nu a dobândit un caracter general la nivel sectorial.

Pentru ultimul trimestru din anul 2018, băncile anticipează o stabilizare importantă a standardelor de creditare atât în cazul creditelor ipotecare, cât și în cazul împrumuturilor de consum acordate persoanelor fizice.
La nivelul companiilor nefinanciare, cum ar fi organizațiile neguvernamentale sau fundațiile, băncile anunță doar o relativă înăsprire a condițiilor de creditare.

Despre sondajul BNR
Acest sondaj este efectuat trimestrial de BNR în lunile ianuarie, aprilie, iulie şi octombrie, în baza unui chestionar transmis primelor zece bănci din țară. Acestea sunt selectate în funcție de cota de piaţă aferentă creditării companiilor şi populaţiei. Băncile respective deţin aproximativ 80 la sută din creditarea acestor sectoare.

Chestionarul a inclus în două secţiuni, analizând situația creditelor către companii nefinanciare, respectiv populaţie.
Întrebările vizează opiniile băncilor privind următoarele aspecte:
▪ standardele de creditare (normele interne de creditare sau criteriile ce orientează politica de creditare a instituţiilor de credit);
▪ termenii şi condiţiile de creditare (obligaţiile specifice agreate de creditor şi debitor în contractul de credit încheiat, rata dobânzii, colateralul, scadenţa etc.);
▪ riscurile asociate creditării;
▪ cererile de creditare;
▪ alte detalii ce țin de procesul de creditare (cum ar fi previziunile privind preţul mediu pe metru pătrat al unei locuinţe, ponderea serviciului datoriei în venitul populaţiei, ponderea creditului în valoarea garanţiei ipotecare etc.).

Răspunsurile la întrebări sunt analizate din punct de vedere al procentului net. În cazul întrebărilor care se referă la standardele de creditare, procentul net reprezintă diferenţa dintre procentul băncilor care au raportat înăsprirea standardelor şi procentul băncilor care au raportat relaxarea acestora. Un procent net pozitiv arată că un procentaj semnificativ al băncilor au înăsprit standardele de creditare, în timp ce un procent net negativ presupune că o proporţie mai mare de bănci au relaxat standardele de creditare.

În cazul întrebărilor care se referă la cererea de credite, procentul net reprezintă diferenţa dintre procentul băncilor care au raportat creşterea cererii de credite şi procentul băncilor care au raportat scăderea acestora. Un procent net pozitiv semnalează că o proporţie mai mare de bănci a raportat creşterea cererii de credite, în timp ce un procent net negativ presupune că o proporţie mai mare de bănci a raportat scăderea cererii de credite.

Procentul net este calculat ţinându-se cont de cota de piaţă a băncilor respondente. În mod asemănător au fost evaluate și răspunsurile la celelalte întrebări, cu observația că în notele graficelor sunt explicate valorile pozitive ale procentului net. Opiniile exprimate au în vedere evoluțiile din ultimele trei luni, iar așteptările se referă la următoarele trei luni.